sâmbătă, 23 iulie 2011

Vrajitori in Romania.
Halba Fermecata

Scot bagheta , ma uit atent in stanga si in dreapta , liber! incep sa alerg in labirintul de piatra , ma tot invart pe aici si nu stiu care'i calea mai sigura , lumini orbitoare zboara din toate partile ma feresc cat pot ! Una din lumini mi-a atins mana , la dracu ! in ce hal doare ! nenorocitii astia de pitici n-au pic de tinta! la dracu cu ei ! de parca asta nu era suficient , dau peste Slick , cel mai idiot vrajitor din cati a vazut lumea , asta'i atat de tampit incat din prima zi cand l-am intalnit se plangea ca bagheta lui nu merge , da era prea prost sa vada ca o tine invers , idiotu ..
- Ce faci ma aici?
- Esti prost? ce crezi ca fac , fug de nenorocitii astia mici .
- Ia zii , le mai ai cu teleportarile?
- N-am mai incercat una , de cand a venit ta-su lu Woods acasa.
- Mai bine ma omori tu decat labagii astia mici , repede , in gradina!
S-a intamplat ceva FANTASTIC ! cretinu nu ne-a teleportat in vreun pom sau ceva , ultima oara cand m-am teleportat singur , m-am gandit dean'pulea si am ajuns pe la vreo 5 metrii inaltime , de era sa imi sparg capu de bordura.
Uimitor chiar am ajuns in gradina , cel mai frumos bar din tot orasu , berea e mereu rece si femeile la fel.. Intru in bar , salut pe toti de ii cunosc si ma asez la masa , Adela vine ca de obicei cu cate'o bere de caciula , doar ne cunoaste..
- Adela , scumpa mea , ti-au mai crescut sanii .
- Esti un cretin , ce ai patit la mana?
- Pitici de paza..
- Dar serios ca sanii tai arata mai mari azi.
- Si tu pari mai prost azi , da stai ca mai prost ca tine inca nu s-a nascut..
Doamne , fetita asta iti inghite bagheta cu totu , daca intelegi ce vreau sa zic.
- Ai vazut slick , nu mi-a tras palme si nici nu mi-a zis pe nume cand ma injura , inca ma mai iubeste!
- Da, te mai iubeste , in gura... Va urma...

duminică, 2 ianuarie 2011

Calatorii de muritor


In vis ai venit , cu parul fin m-ai alintat si m-am lasat purtat.Destramand fricile incetul cu incetul pe masura ce lumina se pierdea , chipu'ti mangaiam incalzind sufletu macinat de temeri si apasari .Puterile tale cresteau asuprea mea intr-un dans imaginar prestat pe o melodie de zambete , priviri , mister si saruturi. Purtat va fi acest dans prin incaperile sufletului nostru, uneori ne despartim, ratacim prin holurile lungi ale indoielii dar ne vom regasi mereu in camerele pasiunii , in camerele iubirii. Nu stiu daca esti o pedeapsa sau o binecuvantare condamnat sa te iubesc o eternitate sau binecuvantat sa o petrec cu tine . Spectacolul de suflete continua , un spectacol ce nu se stie daca are regizor , scenariul se scrie pe parcurs , o improvizatie nebuna! Dramatica, Vesela, Trista, Sinistra si Fericita! Nu ma satur sa iti privesc oglinzile sufletesti ce emana iubire , zambetele tale ma patrund intr-un mod ce nu il pot descrie nici in o mie de cuvinte.Aceste gesturi ma acapareaza precum Ielele vrajesc tinerii pribegi .Iti dau sufletul meu sub forma unui glob albastru ce straluceste puternic in apropierea ta! Ai grija de el , e fragil , daca nu va fi aproape de pieptul tau culoarea ii va pali se va transforma intr-o bucata de gheata ce nimeni nu o va putea atinge , doar tu o poti incalzi, adu sufletul meu langa focul cald al iubirii ce mi-o porti astfel trezindu-ma din nou la viata . Soaptele tale , vorbe de iubire plimbate de vantul cald al unei nopti de vara ma alina. Nu imi spune ca pleci , dar mai ramai, mai ramai o farama de vreme, nu vreau sa simt gustul amar al dorului , al singuratatii. Dar s-a intamplat! ai plecat, fara nici un cuvant ai disparut , te-am asteptat dar in zadar ! In lipsa ta iarna a venit cu vanturi ce imi taiau obrajii ce odata tu ii mangaiai , acum nu mai sunt protejat impotriva atingerilor de gheata. Furtuna, furtuna impotriva mea...Am inchis ochii, in genunchi , mainile impreunate ,simt nisipul atingandu-mi fruntea , imi spune sa ridic capul, sa privesc in sus , cerul fara de culoare , in fata mea , doua placute, pe ambele scrie acelasi lucru :ALEGERi, nu mai vreau sa aleg!
Iintr-o zi te-ai intors , la fel de subit cum ai si plecat dar ceva imi spune ca nu mai esti tu , erai schimbata , inarmata cu vorbe. Am incercat sa te ating dar nu am reusit m-ai indepartat repede printr-un singur gest ,nici macar nu ma mai priveai in ochi , am incercat din nou dar acelasi rezultat , oare ce am facut? Mereu imi spuneai ca sunt naiv , acum chiar ma simt asa...Dar daca a fii naiv inseamna sa fii fericit , sa fii iubit , si sa iubesti... atunci chiar vreau sa fiu naiv ,cel mai naiv pentru ca odata cu naivitatea vine si visarea , si iti spun ca asta chiar e frumos. Acum ceva timp stiai si tu cum e sa visezi , cum e sa stai intr-o noapte de vara pe iarba moale desenand personaje pe cerul instelat , visand sa zbori si tu acolo , printre stele sa fii cu ele , sa radeti impreuna , sa zambiti , si sa luminati

:picture made by darkm4rk ( deviantart.com )

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Povestea Felinarului Verde


Blocuri din caramida , s-a lasat noaptea cimentul este umed din cauza ploii marunte ce mi-a udat cu nepasare gluga ce imi sta pe cap , intr-un mod dezordonat. Merg de ceva vreme pe strazile aceluiasi Bucuresti ce il iubesc dar il si urasc in acelasi timp , este o combinatie bizara , chiar periculoasa as putea spune dar imi place , ma defineste , cred ca niciodata nu am stiut cu exactitate ce am vrut sau cand am vrut desii imi place sa cred ca merg conform planului , nu e niciodata asa , mereu trebuie sa improvizez. Poate ca tocmai asta imi place sau poate ca e din cauza faptului ca inca sunt mititel si mai am de invatat multe , dar recunosc ca imi place si asa . Mereu ma gandesc la trecut, intr-un fel imi place sa traiesc in trecut cand problemele prezente ma depasesc , viata e ciudata , problemele care acum mi se par atat de mari peste 5-10 ani le voi privi ca pe niste fleacuri. Plimbarea mea a mai continuat dar ceva mi-a atras atentia intr-un mod special , magic , un felinar , felinarul verde , asa l-am numit. Nu am vazut niciodata un obiect atat de interesant , atat de fascinant si mai ales atat de intelept , asta era in mintea mea felinarul ma privea cu interes , sau cel putin asa simteam , din toti oamenii care au trecut pe langa el doar eu l-am observat parca vroiam sa iau lumina lui , sa o tin in mana , sa o cantaresc ,si mai ales sa o vâr in buzunar ,sa ramana a mea, dar ar fii fost egoist din partea mea . Mi-am dat seama de ce era acel felinar acolo , rostul lui , chiar daca oamenii nu il observau in mod special , lumina lui , o nuanta de verde aparte incalzea sufletul trecatorilor , dând un fior de bucurie , si un mic flashback in trecut . M-am asezat langa el ca si cum ar fii fost un vechi prieten , mi-am aprins o tigare si am inchis ochii pentru o secunda , nu stiu din ce motiv simteam o pace si o bucurie ce nu o pot descrie in cuvinte , mi-a scapat un zambet, un zambet sincer , asta facea el , ne reamintea ca nu ne trebuie un motiv adevarat sa zambim sau sa ne bucuram. Multi oameni au uitat ce inseamna sa se bucure sa fie fericiti , batranul meu prieten era aici cu mult dinainte de a ma naste eu ,tu, sau parintii nostri . Batranul este foarte aratos , un spirit classic as putea spune , de moda veche , dar cu ceva aparte in esenta lui , nu stiu cine la creat sau ce la creat , nu imi pare a fii creat de mana omeneasca , este prea perfect. Se face tarziu , ma tem ca trebuie sa imi las prietenul , sa isi faca treaba in continuare , ma ridic dintr-o miscare lenta si putin chinuita , fac cativa pasi si ma intorc in spre felinar , zambesc si plec mai departe , vreau sa il mai vizitez din cand in cand. Sper ca va placut , asta a fost povestea felinarului verde... povestea prietenului nostru.

duminică, 17 octombrie 2010

Mai aproape decat crezi

As vrea sa stii... ca nu te-am inlocuit, nu am facut-o , nu in suflet, oricum nu imi plac blondele. Chiar daca a trecut teoretic putin timp de cand ti-am furat ultimul sarut, mi se pare o vesnicie de atunci, amintiri inca vii . Ma gasesc pe un fotoliu de piele in acel local , stai langa mine , sunt inconjurat de prieteni, sunt minunati , nu stiu ce as face fara ei . Te mai privesc in ochi din cand in cand si zambesc ,ce altceva am de facut. Buzele ni s-au apropiat dintr-un motiv , banal , nu un sarut , era altceva . Poate ai avut dreptate , sunt prea copil acum , dar nu ma trezii , nu vreau asta , imi place sa fiu copil , daca sa fii matur inseamna sa iti asculti numai mintea , sa zambesti gol, atunci nu vreau sa ma maturizez. Incerc sa nu ma gandesc la ce a fost , merge pentru un timp dar tot imi amintesc, imi amintesc de momentele frumoase , nu am legat doar doua bucati de ata impletita , sigur a fost mai mult.Astea sunt lucruri ce nu vreau sa le acopar cu pamant de uitare.

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Tigară in graba


Ma fascinezi ! Cum stai nepasatoare pe acel scaun de un maro intens , picior peste picior , fumand linistita as putea spune o tigareta, atat de elegant , atat de atragator..Parfumul tau ma ameteste , imi aduce dor, imi aduce iubire, imi aduce interes . Privirea aceea , privire ce nu o pot descifra , stiu ca in ochii tai sunt atatea sentimente si trairi , dar nu le pot descifra , pot citii sute , mii de carti dar nu iti pot citii privirea, pot spune ca este greu , chiar apasator , dar nu imi mai pasa , vreau doar sa ma las purtat , de fiecare gest , de fiecare miscare a genelor pictate , atat de frumos. Sunt purtat de jocurile diavolesti pe care mi le pregatesti, dar nu ma pot oprii , mi-ai dat aripi , nu mi le taia , te ating usor, tresari de parca ai fii speriata, iti intorci capul intr-o parte , parfumul tau , il simt mai puternic. Razele de soare iti lovesc parul , imi doresc sa ma joc in parul tau sa il simt cum trece printre degetele mele ,sa ma apropii si sa iti soptesc la ureche : nu te-am uitat... Ma privesti fix in ochi timp de cateva secunde nu imi spui nimic , faci o miscare prin care iti lasi capul in jos iar apoi il ridici , ma privesti din nou in ochi , dar nici acum nu primesc un raspuns de la tine , tigareta ti s-a terminat , imi spui ca trebuie sa pleci , printr-un zambet si un gest subtil dau de inteles ca ti-as ingaduii fara nici un regret. Ma gasesc inca odata in acea cafenea cu lumina obscura inconjurat de atatia oameni , dar nu este indeajuns, nu pentru mine.


[Aceasta Fotografie Nu imi apartine , nu am luat parte la crearea ei , si nu cunosc fata]

duminică, 26 septembrie 2010

Autum!


Septembrie! nici macar nu ai nevoie de calendar sa stii asta , o simti in aer nu e asa? cand tragi aer in piept , miros de toamna! Ce amestec! Plina de frumusete , de culori dar si de moarte, asta ma face sa ma gandesc , sa ma ganesc la lucruri simple . lucruri pe care unii , nici nu le baga in seama! dar ii inteleg , sunt prea ocupati , prea grabiti ca sa le mai vada . Imi amintesc ca in generala aveam foarte multi pomi in curtea scolii , dar era unu mai special , vara nu era cine stie ce , verde frumos cred ca se pregatea , da ! sigur asta facea , se pregatea pentru spectacolul de toamna! De cand incepea toamna , intra pe scena de-a dreptu! o mie una culori ne impartasea , termina dramatic cu o scena de moarte , si ne lasa impresia pana primavara , cand se ridica pregatit pentru aplauzele noastre!

sentimente , nestea si zambete.


Am facut ce mi-ai cerut, am plecat , acum numai sunt in viata ta . Mi-a ramas doar amintirea ta , la inceput a fost fericire , bucurie apoi sentiment, vorbe dulci rostite in zadar , tu nu ma ascultai , nu iti placea . Nu vroiam sa impresionez sau sa imbunez vroiam sa iubesc dar nu a fost asa pe cat de repede a venit pe atat de repede a plecat , si crede-ma ca a lasat gol in urma sa . Imi place cand te mai vad , sufletu imi zambeste chiar daca numai esti a mea , dar cineva intelept spunea asa : daca iubesti lasa liber si poate intr-o zii se va intoarce la tine , dar cine stie acum nu asta este important . Pot spune ca sunt fericit , macar pe jumatate sunt fericit pe deplin cand o sa fii si tu fericita. Pana atunci nu prea imi raman lucruri de facut, ganduri inaltate spre cer urmat de zambet sincer si de ochi inchisi usor.
P.S : combinatia cu adevarat perfecta!